Este foarte configurabil – se pot adauga multe extensii facute de
dezvoltatori independenti; gama de extensii este deja foarte larga,
fiind disponibile aproape 2.000 de extensii de cele mai diverse facturi.
Printre cele mai populare extensii se numara NoScript (opreste rularea
script-urilor daunatoare), FoxyTunes (controleaza media- playerele),
StumbleUpon (descoperire de situri) si DownThemAll! (facilitati pentru
descarcarea de fisiere). Proiectul, inceput in 2002, isi propunea sa
dezvolte un browser open source rapid, usor de utilizat si foarte
extensibil (separat de mai voluminoasa suita Mozilla). Firefox a devenit
pachetul asupra caruia se concentreaza momentan eforturile de
dezvoltare a Mozilla, acesta fiind astazi browserul oficial al Fundatiei
Mozilla si parte a suitei de aplicatii Mozilla (alaturi de clientul de
e-mail Thunderbird). Prima versiune stabila (1.0.0) a fost lansata in
noiembrie 2004. Versiunea in româna a Firefox 2 a fost finalizata, iar
versiunea 3 este disponibila din iunie 2008. Cu peste 500.000.000 de
descarcari, Mozilla Firefox a devenit una din cele mai populare
aplicatii open source. Initial, Dave Hyatt si Blake Ross au inceput
lucrul la proiectul Firefox ca o ramura experimentala a proiectului
Mozilla. Ei credeau ca necesitatile comerciale ale sponsorizarii de la
Netscape si facilitatile care erau „dictate” de dezvoltator compromiteau
utilitatea browserului de web Mozilla.[9] Ca raspuns al cresterii in
dimensiune a Mozilla Suite, ei au creat un browser menit sa inlocuiasca
partea respectiva din suita (Mozilla Thunderbird fiind clientul
complementar de e-mail). Pe 3 aprilie 2003, Organizatia Mozilla a
anuntat ca planifica sa se axeze mai mult pe Firefox si pe Thunderbird
decât pe Mozilla Application Suite. Proiectul Firefox a suferit
numeroase schimbari de nume. Numit initial Phoenix, a fost redenumit din
cauza marcii inregistrate detinute de Phoenix Technologies. Numele nou,
Firebird a provocat un raspuns puternic din partea proiectului
Firebird. Fundatia Mozilla a raspuns ca browserul ar putea purta numele
Mozilla Firebird pentru a evita confuzia cu proiectul bazelor de date
Firebird. Presiunea continua din partea comunitatii a determinat o noua
schimbare a numelui – pe 9 februarie 2004, Mozilla Firebird a devenit
Mozilla Firefox, facându-se des referire la el sub numele prescurtat
Firefox. Mozilla face referinta la Firefox abreviindu-i numele Fx sau
fx, chiar daca este deseori abreviat ca FF sau chiar FX pentru ca unii
cred ca se refera la FireFox in loc de Firefox. Proiectul a trecut prin
multe versiuni inainte de versiunea 1.0, lansata pe 9 noiembrie 2004. Pe
lânga corectarea problemelor de stabilitate si securitate, Fundatia
Mozilla a lansat prima actualizare majora a Firefox, versiunea 1.5 pe 25
noiembrie 2005. Pe 24 octombrie 2006, Mozilla a lansat Firefox 2.
Aceasta versiune aduce imbunatatiri la mediul de lucru, la programul de
gestionare a extensiilor, la interfata grafica a utilizatorului, si la
motoarele de gasire/cautare; o facilitate de recuperare a sesiunilor;
corectarea greselilor de redactare; suport antiphishing implementat
initial de Google ca o extensie, si mai târziu introdus in programul in
sine. in decembrie 2007, Firefox Live Chat a fost lansat. Aceasta
facilitate permite utilizatorilor sa intrebe voluntarii despre cum sa
foloseasca eficient browserul; sistemul este pus la dispozitia Fundatiei
de Jive Software, cu ore de operare garantate.Facilitati
Dezvoltatorii browserului au vrut sa produca browserul ”cu care chiar se
navigheaza pe internet” si care ofera ”cea mai buna experienta pe web
posibila celui mai mare grup de oameni posibil”. Browserul este bazat pe
motorul de randare Gecko, conformându-se cu majoritatea standardelor
web in vigoare (HTML, XML, XHTML, CSS 1 si 2, ECMAScript (JavaScript),
DOM, MathML, XSL, XPath, SVG – partial). Este implementat partial si
suportul pentru CSS3, care nu a fost inca standardizat, si este in lucru
implementarea standardelor SVG si APNG. Este de notat si suportul
complet pentru imaginile PNG, care inca nu este complet in cel mai
important browser concurent (Microsoft Internet Explorer), care nu
suporta transparenta alfa. Firefox va permite implementarea propunerilor
de standard de la WHATWG cum ar fi retinerea datelor pe computerul
clientului. si elementele HTML canavas Chiar daca Firefox 2 nu trece
testele standard Acid2, toate versiunile 3 Beta trec aceste teste.
Firefox asigura suport pentru navigare cu file (tab-uri).[3] Sistemul de
file implicit este foarte simplu, dar este foarte usor extensibil si
adaptabil nevoilor fiecarui utilizator cu ajutorul extensiilor
disponibile atât pe site- ul Mozilla cât si pe diverse alte site-uri.
Alte facilitati importante includ: suport pentru cautare pe web, prin
intermediul barei de cautare prezenta in dreapta sus. Contine ca
standard acces motoarele de cautare Google, Yahoo!, Creative Commons si
poate fi usor extinsa pentru diferite motoare de cautare (inclusiv
pentru Wikipedia), o facilitate asemanatoare cu GoogleBar-ul pentru
Internet Explorer, dar cu diferenta este ca vine implicit cu browserul
si nu ocupa spatiu inutil in fereastra de navigare. cautare rapida in
pagina, prin utilizarea unei bare in partea de jos, care intoarce
rezultatele unei cautari pe masura ce utilizatorul tasteaza, prin
colorarea rezultatelor optiuni de blocare a ferestrelor pop-up, usor
adaptabile pentru fiecare utilizator extensibilitate foarte mare –
browserul poate fi imbunatatit sau anumite functionalitati pot fi
modificate prin instalarea unor add-on-uri numite extensii. Sistemul,
numit xpinstall, permite downloadul extensiilor si update- urilor pentru
acestea. in plus, sunt asigurate si uneltele pentru managementul
acestora, pentru a le dezactiva si activa dupa preferinte. Exista
extensii pentru o multime de facilitati, de la prognoza starii vremii si
imbunatatirea navigarii cu taburi, pâna la unelte pentru blocarea
reclamelor din pagini, dezvoltare pagini web, simplificarea editarii
Wikipedia, sau adaptare pentru utilizarea browserului in sistem de punct
public de acces Internet.Gama de extensii este foarte larga, in
septembrie 2007 erau aproape 2000 de extensii de extensii disponibile.
se personalizeaza usor; practic toate barele de unelte si meniurile pot
fi configurate in cel mai mic detaliu. in plus, exista o multime de teme
si stiluri grafice disponibile pentru descarcare. Cu minime cunostinte
de CSS si de alte tehnologii folosite de Firefox, se poate crea propria
tema, se pot modifica meniurile si se pot face multe ajustari la
comportamentul browserului. Cei interesati pot sa-si creeze extensii
care introduc capabilitati complet noi. este disponibil pentru o
varietate foarte mare de platforme si sisteme de operare. in plus, fiind
open-source, utilizatorul poate incerca sa-si porteze aplicatia pe
sistemul propriu, in caz ca nu este deja disponibila o versiune spre
download. Actualmente sunt disponibile, fie direct de catre Fundatia
Mozilla, fie de catre alte entitati, versiuni pentru Microsoft Windows
2000, XP, 2003 Server, Vista, ReactOS, Linux (o varietate larga de
platforme) si Mac OS X (de la versiunea 1.5, numai Mac OS X 1.0.2 sau
mai recent vor mai fi sustinute), BSD (FreeBSD, OpenBSD, NetBSD si
PC-BSD) Solaris (x86 si SPARC), BeOS, OS/2, AIX, SkyOS si IRIX. in cazul
sistemelor multiboot, fisierele de configurare si preferinte pot fi
pastrate o singura data, pe o partitie accesibila mai multor sisteme de
operare suport inclus pentru RSS/Atom. este tradus in peste 40 limbi ,
printre care si româna. Este posibila traducerea lui in alte limbi fara
cunostinte de programare, doar prin editarea unor fisiere text accent pe
siguranta, Mozilla asigurând un premiu pentru fiecare vulnerabilitate
descoperita. in plus, neexecutarea de cod ActiveX cât si modelul de
securitate ales, confera un plus de siguranta in calea virusilor, adware
si spyware, dar si a phishingului.Securitate
Licentiere
Firefox este distribuit sub licenta tripla: licentele GNU General Public License, GNU Lesser General Public License si Mozilla Public License. Aceste licente permit tuturor sa vizualizeze, sa modifice si sa redistribuie codul Firefox. Astfel, mai multe alte browsere au fost create pe baza lui Firefox, cum ar fi Netscape, Flock. Aplicatia in sine, nemodificata, poate fi distribuita sub termenii licentei Mozilla EULA. Totusi, unele elemente ca sigla Firefox sau sistemul de raportare a erorilor tehnice (care este closed-source) sunt marci inregistrate si nu sunt sub licenta Mozilla EULA. Tocmai de aceea, Fundatia pentru Software Liber considera acestea ca versiuni proprietare si nu open-source. Totusi, Mozilla are in vedere ca urmatoarele versiuni de Firefox sa fie in totalitate open-source. Sigla generica cu globul fara ”vulpea de foc” este utilizata atunci când Firefox este compilat fara brandingul oficial. inainte, Firefox era disponibil numai in Mozilla Public Licence,[50] lucru criticat de FSF deoarece aceasta considera ca licenta Mozilla Public este un copyleft slab. Aceasta licenta permite, cu anumite limite, crearea de software proprietatea dezvoltatorului pe baza codului disponibil sub ea. in plus, codul sub MPL nu poate fi combinat sau legat cu codul sub GPL/LGPL. Ca raspuns la aceste ingrijorari ale comunitatii, Mozilla a lansat urmatoarele versiuni de Firefox sub trei licente: GPL, LGPL si MPL. Astfel dezvoltatorii si utilizatorii pot alege intre cele trei licente pentru a crea derivate: GPL/LGPL pentru modificarea/imbinarea cu altele a codului sau licenta MPL pentru distributia codului nemodificat (luati in calcul si crearea de software proprietate sub MPL).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu